Obezitatea şi bolile metabolice asociate acesteia (diabet de tip 2, hipercolesterolemie, hipertensiune), rahitismul, malnutriţia, problemele de tranzit intestinal, pubertatea precoce, cariile dentare şi retardul de creştere, alături de probleme psihologice derivate din acestea precum sunt anxietatea, izolarea sau frustrarea, se regăsesc în topul afecţiunilor determinate de o alimentaţie necorespunzătoare la copii.
Potrivit ultimelor studii realizate de autorităţile din domeniu la nivel intern sau internaţional, în România peste 40% dintre copii sunt supraponderali sau obezi, iar ceea ce este şi mai îngrijorător este faptul că o mare parte dintre aceştia au dezvoltat şi afecţiuni metabolice grave asociate surplusului ponderal, precum sunt diabetul zaharat de tip 2, hipercolesterolemiile sau hipertensiunea.
La polul opus, unul din trei copii români ce locuiesc în mediul rural suferă de malnutriţie sau de alte afecţiuni periculoase datorate unui mod incorect de alimentaţie. De asemenea, dincolo de problemele datorate unei alimentaţii incorecte, o mare parte dintre copiii români suferă şi de intoleranţe sau alergii alimentare, afecţiuni care nedepisate la timp pot avea un efect deosebit de negativ în dezvoltarea armonioasă a acestora.
Greşeli pe care le fac părinţii în alimentaţia copilului
Depistarea precoce a oricărui tip de sensibilitate reprezintă un factor esenţial în dezvoltarea armonioasă a unui copil. Plânsul la copil este foarte rar un lucru întâmplător, în primii ani de viaţă, de cele mai multe ori, acesta fiind legat de o problemă în ceea ce priveşte alimentaţia, a declarat Maria Martac, director general al AlimenteSpeciale.ro.
Potrivit acesteia, principalele greşeli pe care părinţii le fac atunci când vine vorba de alimentaţia copilului ţin de numărul zilnic de mese oferit acestora, de cantitatea de mâncare oferită, de aşa numitele “recompense dulci” primite în urma unor mese copioase, de alegerea unor alimente mai puţin sănătoase din lipsă de timp sau din confort, de ignorarea semnalelor venite din partea copiilor, dar şi de puterea exemplului.
Astfel, pe lângă faptul că un părinte trebuie să fie foarte atent la semnalele venite din partea copilului său şi să îi ofere o alimentaţie echilibrată şi potrivită nevoilor sale metabolice, acesta nu trebuie să îşi oblige copilul să mânânce mai mult decât simte nevoia/îi trebuie sau să îl îndemne să consume alimente nepotrivite vârstei lui.
De asemenea, oferirea a prea multe alternative în alimentaţie şi exemplul unor mese nesănătoase pe care le văd la părinţi au un efect negativ asupra copiilor, aceştia fiind tentaţi să aleagă de cele mai multe ori alimentele procesate, extrem de apetisante şi bineînţeles dulciurile.
“Nici un copil nu va alege să mănânce orez fiert cu legume în detrimentul cartofilor prăjiti, budincă de chia în locul unei ciocolate sau gogoşi, sau lapte vegetal în locul unui suc acidulat. În timpul dezvoltării sale este foarte important ca acesta să aleagă când şi cât vrea să mânânce, nu, însă, şi ce vrea să mânânce. Părinţii, sub atenta îndrumare a unui medic specialist, sunt cei care trebuie să urmărească şi să alcătuiască o dietă corectă pentru fiecare copil, care să cuprindă un necesar nutriţional complet şi diversificat şi să fie adaptată pentru vârsta, activitatea fizică, afecţiunile, gusturile şi preferinţele acestuia”, a subliniat Maria Martac.
Alimentele cu cel mai mare grad alergen la copii
Unele dintre cele mai întâlnite probleme de nutriţie la adulţi care, din păcate, se manifestă încă de la vârste fragede şi la copii sunt intoleranţele sau alergiile alimentare.
Astfel, dacă în primele luni de viaţă, peste 30% dintre copii dezvoltă intoleranţă la lactoză, odată cu diversificarea şi introducerea cerealelor în alimentaţie, poate apărea şi intoleranţa la gluten.
Mai mult, după 6-8 luni si 1 an, copiii se pot confrunta şi cu alte tipuri de intoleranţe sau alergii, alimentele cu cel mai mare grad alergen în cazul acestora, pe lângă laptele de vacă sau cerealele, fiind oul, soia, amidonul, mierea, nucile, alunele, susanul.
“Durerile de burtă, disfuncţiile digestive, vărsăturile, balonarea, aparitia rush-ului, lipsa poftei de mâncare, balonarea, agitaţia, lipsa somnului sau retardul de creştere sunt doar câteva dintre simptomele care indică o intoleranţă sau o alergie alimentară, bineînţeles, manifestările fiind diferite de la caz la caz. Este recomandat ca la apariţia oricărui simptom care poate fi asociat cu o anumită intoleranţă sau alergie, părintele să îşi supună copilul la un set amănunţit de analize pentru a confirma sau a infirma diagnosticul. Astfel, acesta poate preveni evoluţia bolii şi apariţia complicaţiilor dintr-o etapă precoce“, adaugă specialistul.
De asemenea, potrivit acesteia, odată ce diagnosticul unei intoleranţe sau a unei alergii este stabilit, părintele trebuie să fie foarte atent ca din alimentaţia copilului să fie scos pentru o perioadă de timp, sau definitiv (în funcţie de situaţie), alimentul cu efect alergen.
Discussion about this post