Lipsa de magneziu sau hipomagnezemia afectează, potrivit statisticilor, până la 75% din populație. Deseori carența de magneziu rămâne nediagnosticată până în stadiile tardive, când apar simptomele îngrijorătoare.
Deși alimentația dezechilibrată este una dintre cauzele principale ale lipsei de magneziu, și anumite boli pot favoriza malabsorbția acestui mineral important în organism. Printre aceste boli se numără diabetul, diareea cronică, boala celiacă sau alcoolismul.
Oboseala, crampele musculare și bătăile neregulate ale inimii sunt doar câteva dintre semnele că te-ai putea confrunta cu lipsa de magneziu.
Află mai jos care sunt efectele pe termen lung ale deficitului de magneziu, care este aportul corect zilnic și în ce alimente găsești din belșug acest mineral.
Lipsa de magneziu duce la crampe sau cârcei
Cârceii, crampele musculare și tremurăturile pot fi semne ale lipsei cronice de magneziu. În cazurile severe, pot apărea și crize convulsive.
Astfel de manifestări apar pe fondul lipsei de magneziu și a excesului de calciu din celulele nervoase, fenomen care hiperstimulează musculatura.
Stresul, consumul excesiv de cafea, neuromiotonia și anumite medicamente (în special diuretice) pot fi, de asemenea, cauze ale acestor manifestări. Dacă acestea sunt trecătoare, ocazionale, nu este cazul să te îngrijorezi. În schimb, dacă persistă sau se înrăutățesc, programează o vizită la medic pentru o consultație de rutină.
Nu lua suplimente cu magneziu decât dacă acestea sunt recomandate de medic. Studiile au arătat că astfel de suplimente nu sunt eficiente, mai ales la vârstnici, pentru ameliorarea crampelor în cazul carenței de magneziu.
Lipsa de magneziu crește riscul de osteoporoză
Boala oaselor fragile, așa cum mai este numită osteoporoza, ar putea fi favorizată și de lipsa de magneziu. Alți factori de risc implicați în apariția osteoporozei sunt vârsta înaintată, sexul feminin, lipsa de mișcare și alimentația săracă în vitaminele D și K.
Carența de magneziu slăbește rezistența oaselor, dar are impact și asupra calciului din sânge, atât de important pentru sistemul osteo-articular.
Studiile au arătat că lipsa de magneziu este asociată cu scăderea densității minerale osoase.
Carența de magneziu poate crește tensiunea arterială
Nivelul scăzut de magneziu din sânge este asociat și cu un risc mai mare de a te confrunta cu hipertensiune, un factor major de risc în apariția bolilor cardiovasculare, precum infarctul sau accidentul vascular cerebral.
Depresia, o consecință a nivelului scăzut de magneziu
Diverse tulburări psihice pot fi consecința lipsei de magneziu în organism. Apatia, sentimentul de neputință, de singurătate apăsătoare, delirium, depresia, anxietatea sunt frecvent asociate cu un nivel scăzut de magneziu.
Astmul, agravat de lipsa de magneziu
De multe ori, crizele de astm pot surveni pe fondul lipsei cronice de magneziu. Potrivit studiilor, carența de magneziu poate favoriza depunerile de calciu pe mucoasa care căptușește plămânii, ceea ce îngreunează respirația.
Inhalatoarele speciale cu sulfat de magneziu sau injecțiile au efect benefic în cazul pacienților cu forme severe de astm. În schimb, nu s-a dovedit că suplimentele cu magneziu pot ameliora simptomatologia acestei categorii de pacienți.
Oboseală și slăbiciune
Senzația persistentă de oboseală, epuizare, însoțită de slăbiciunea musculară (miastenie), poate fi un semn că duci lipsă de magneziu.
Ține cont însă că oboseala cronică este un simptom nonspecific, care poate fi atribuit multor altor afecțiuni: depresie, dezechilibre hormonale, fibromialgie, apneea obstructivă de somn sau hipertiroidismul.
Bătăile neregulate ale inimii, un semn al lipsei cronice de magneziu
Aritmia este unul dintre cele mai grave simptome ale lipsei de magneziu. Studiile arată că lipsa de magneziu și de potasiu afectează mușchiul cordului.
În anumite cazuri, bătăile neregulate ale inimii sunt însoțite de palpitații, dureri în piept, senzație de leșin și amețeală (vertij).
În lipsa unui tratament, aritmia poate crește riscul de atac cerebral sau insuficiență cardiacă.
Suplimentele cu magneziu și alimentația bogată în acest mineral pot ameliora aceste simptome, scăzând totodată riscul de complicații.
Alte simptome care pot semna deficit de magneziu sunt: durerile de cap (cefaleea sau migrena), lipsa poftei de mâncare, transpirațiile nocturne, furnicăturile sau amorțeala la nivelul extremităților, căderea părului și insomnia.
Care este doza zilnică recomandată de magneziu
Aportul zilnic de magneziu este diferit în funcție de vârstă și de sex, astfel:
- Sugari (0-6 luni): 30 mg
- Bebeluși (7-12 luni): 75 mg
- Copii (1-3 ani): 80 mg
- Copii (4-8 ani): 130 mg
- Copii (9-13 ani): 240 mg
- Adolescenți (14-18 ani): 410 mg fete, 360 mg băieți
- Adulți tineri (19-30 de ani): 310 mg femei, 400 mg bărbați, 350 mg femei însărcinate, 310 mg femei care alăptează
- Adulți (31-50 de ani): 320 mg femei, 420 mg bărbați, 360 mg femei însărcinate, 320 mg femei care alăptează
- Persoane cu vârsta peste 51 de ani: 320 mg femei, 420 mg bărbați
Alimente care conțin magneziu
Principalele surse alimentare de magneziu sunt reprezentate de nuci, semințe și verdețuri precum:
- Migdale
- Caju
- Alune de pădure
- Arahide
- Tărâțe și germeni de grâu
- Semințe de dovleac
- Semințe de susan
- Semințe de in
- Semințe chia
- Semințe de floarea-soarelui
- Semințe de cânepă
- Fulgi de ovăz
- Hrișcă
- Quinoa
- Fasole
- Năut
- Linte
- Mazăre
- Spanac
- Rucola
- Banane
- Avocado
Dacă prezinți simptome precum cele menționate mai sus și analiza de sânge îți arată că te confrunți cu lipsa de magneziu, stabilește cu medicul un regim care să includă alimente bogate în acest mineral sau, la nevoie, administrarea unui supliment.
Discussion about this post