Leacuri din Roma Antică – Rețeta cu care romanii își curățau sângele și alte plante medicinale folosite

În zilele noastre, cicoarea se folosește mai ales pentru a înlocui cafeaua. Este o sursă importantă de minerale precum calciu, magneziu, zinc, mangan, potasiu, acid folic, fier și de vitaminele A, B6, C, E și K.

Este utilizată ca remediu de sute de ani, în ameliorarea sau în vindecarea multor boli: romanii, de exemplu, foloseau cicoarea pentru a-și curăța sângele. Unele studii moderne arată că rădăcina de cicoare facilitează procesul de digestie și menține sănătatea vezicii biliare și a ficatului.

Cicoarea are un conținut de 20% insulină, un polizaharid care nu crește foarte mult glicemia și astfel se recomandă diabeticilor și persoanelor care vor să piardă kilogramele în plus. Mai mult, cicoarea menține și sănătatea inimii, este bogată în fibre, protejează organismul de acumularea de colesterol.

Cicoarea – Beneficii pentru organism

1. Protejează inima

Cicoarea are capacitatea de a reduce colesterolul rău și trigliceridele. Nivelul crescut de trigliceride și de colesterol este principalul factor care duce la accident vascular cerebral.

2. Detoxifică ficatul

Întrucât are un conținut bogat de antioxidanți, cicoarea detoxifică ficatul și îl protejează de efectul toxinelor.

3. Ameliorează durerea cauzată de artrită

Grație proprietăților antiinflamatorii, este un adjuvant și în caz de artrită și ameliorează inflamațiile.

4. Stimulează sistemul imunitar

Întrucât are proprietăți antibacteriene, cicoarea poate crește rezistența organismului.

5. Reduce riscul de cancer de colon

Unele studii susțin că cicoarea are un efect de reducere a apariției cancerului de colon: rădăcina stimulează tranzitul intestinal, elimină toxinele și normalizează flora din colon. De asemenea, neutralizează radicalii liberi.

Rețete

Cafeaua de cicoare. După ce se scot din pământ, rădăcinile de cicoare se spală sub jet de apă, se usucă la umbră, și se păstrează în săculeți de pânză. Pentru prepararea cafelei, rădăcinile se prăjesc și se macină prin râșnița de cafea. Pulberea obținută se folosește ca și cafeaua măcinată. Se pun 2-3 lingurițe de pulbere la 1 ceașcă de apă. Se poate fierbe 3 minute, sau se lasă la infuzat. Cafeaua de cicoare poate bea cu lapte.

Decoct de cicoare. Se pun 2-3 linguri de cicoare (părți aeriene și/sau rădăcini) la fiert cu 750 ml de apă, timp de 15 minute, sau până când apa scade la o treime din cantitatea inițială.

Infuzie de cicoare. Se pun 3 g de cicoare (flori și frunze uscat) la infuzat într-o cană de apă clocotită. Se beau câte 2 ceaiuri pe zi pentru detoxifiere, afecțiuni hepatice, dureri de stomac, dureri reumatice sau febră.

Leacuri din Roma Antică

Medicina în Roma Antică era o combinație de tehnici, metode și ingrediente variate. A fost influențată foarte mult de medicina Greciei Antice, iar faimoși medici greci au venit să lucreze în Roma (Dioscoride și Galen). Aceștia cunoșteau sute de plante medicinale, dar practicau și chirurgia.

Cele mai folosite plante medicinale

Medicii romani utilizau o gamă largă de plante medicinale. În plus, recomandau și anumite alimente cu efecte terapeutice. Printre cele mai folosite leacuri din Roma Antică se numărau:

• Feniculul care trata urinarea dureroasă; reduce menstruația abundentă; combate diareea; ajută mamele care alăptează să aibă lapte, elimină pietrele la rinichi.
• Rubarba era recomandată împotriva flatulenței, convulsiilor, afecțiunilor stomacale, problemelor la splină, ficat, rinichi, uter. Mai era indicată și în sciatică, astm bronșic, dizenterie.
• Gențiana era folosită ca astringent, dar și ca leac împotriva mușcăturilor șerpilor veninoși sau de insecte. Era indicată în afecțiuni ale ficatului, ulcer, inflamații ale ochilor.
• Aristolochia era folosită pentru a ajuta femeile care nasc.
• Lemnul dulce era utilizat pentru a calma durerile stomacale și pentru a trata afecțiuni pulmonare, ale ficatului, rinichiului și vezicii urinare.
• Aloe vera se aplica pe răni și arsuri pentru a le vindeca. Mai era folosită ca purgativ și pentru tratarea căderii părului.

Napul, folosit pe scară largă în alimentație și medicină

Dr. farmacist Ovidiu Bojor

”Napul era folosit pe scară largă de romani în alimentație, dar și ca leac pentru proprietăţile sale diuretice”, spune dr. farmacist Ovidiu Bojor adăugând că ”este indicat în cistite, litiază urică, gută, bronşite, tuse, anghine, enterite.

Fiind depurativ-diuretici, consumul napilor are efecte favorabile în eczeme și acnee. În uz extern, napii au proprietăţi maturative. De aceea, se utilizează pentru tratarea furunculelor şi abceselor.

Aplicaţiile cu napi fierți (răciți) se mai recomandă în degerături şi pentru completarea tratamentului gutei. Intern, se consumă ca atare. Se mai poate face infuzie diuretică cu o linguriţă de pulbere de napi la 0,5 l apă.

Pentru afecțiuni pulmonare se face un decoct pectoral, preparat din 100 g napi tăiaţi în felii la un litru apă sau lapte. Se face și gargară cu acelaşi decoct”.